presă

descarcă press-kit (Hi-Res Pictures & CV) - 75 Mb

Ateneul Român - 20 ianuarie 2020

Violoncelistul Ștefan Cazacu aplaudat la Ateneul Român cu prilejul sărbătoririi Zilei Culturii Naționale

Fragment din concertul susținut la Ateneul Român de Orchestra Română de Tineret condusă de dirijorul Gabriel Bebeșelea cu prilejul sărbătoririi Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie 2020.

Violoncelistul Ștefan Cazacu interpretează "Dans Țărănesc" de Constantin Dimitrescu.

Radioul Public RBB Kultur, Berlin - iulie 2019

Young Euro Classic.
Orchestra Națională de Tineret a României

Text: Clemens Goldberg, critic muzical, Radioul Public RBB Kultur, Berlin

Deja imnul festivalului a sunat perfect în versiunea rar interpretată pentru orchestră de coarde: Această orchestră face parte din categoria ansamblurilor de vârf.

Uneori aparențele înșeală: Tinerele doamne din orchestra de tineret a României apar în rochii de seară de modă veche și coafate într-un mod ce pare a trimite spre secolul al XIX-lea, în care femeile se pregăteau astfel pentru măritiș. Bărbații, bineînțeles, în costum negru cu papion.

Program tradițional

Programul ales a fost cât se poate de tradițional. Dirijorul în vârstă de 73 de ani studiase cu Karajan și este specialist în Enescu - ce mult ne-am fi dorit să ascultăm o lucrare a acestui mare compozitor.

 

O cultură a sunetului seducătoare

Însă, deja imnul festivalului a sunat perfect în versiunea sa pentru orchestră de coarde, care este atât de rar aleasă de orchestre în deschiderea concertelor.

În introducerea lentă a simfoniei nr. 4 de Beethoven a fost creată o tensiune incredibilă. Cei 73 de ani ai dirijorului Cristian Mandeal se dovedesc a fi un caz fericit în materie de experiență și viziune, iar muzicienii îl urmează cu încredere, bucurie și pasiune.

Orchestra dispune de o cultură a sunetului seducătoare în secțiunea instrumentelor cu coarde și de suflători excepționali. Astfel, această simfonie beethoveniană se înscrie între interpretările de prim rang, devenind o încântare.

 

Variațiunile Rococo ale lui Ceaikovski aduc cu sine riscul major de a aluneca spre zona de kitsch. Este dificil de găsit echilibrul interpretativ. Ștefan Cazacu a găsit perfect echilibrul între eleganță, frumusețe a sunetului, virtuozitate inteligentă, fără sentimentalism și bucuria dialogului cu orchestra, care este și în acest caz într-o formă excelentă. Această lucrare arhicunoscută a fost redată cu atât de multă vitalitate!

 

Provocări gestionate cu multă eleganță

Schönberg a încercat să creeze din Cvartetul cu pian în sol minor al lui Brahms o “simfonie a 5-a” a compozitorului. Acest demers implică atât șansa unor revelări uimitoare, cât și riscul unor supralicitări interpretative. Și în acest caz, provocările au fost gestionate cu maximă eleganță.

 

Finalul “a la zingarese” a fost interpretat atât de cuceritor, într-un mod folcloric cu nuanțe românești, constituindu-se într-o veritabilă revelație. Această orchestră face parte din categoria ansamblurilor de vârf.

Liternet.ro - februarie 2017

Şi totuşi... tinerii: Ştefan Cazacu

Text: Virgil Oprina

© Virgil Oprina

Scrisă de Serghei Prokofiev în 1952 pentru violoncelistul Mstislav Rostropovici - una dintre figurile emblematice ale artei interpretative la acest instrument - Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.125 este încă la ora actuală unul dintre cele mai dificile opusuri scrise vreodată pentru acest instrument.

În România nu a fost prezentată niciodată pe o scenă de concert (am găsit pe internet doar zvonuri cum că acum zeci de ani ar fi existat totuşi o interpretare aparţinând unui violoncelist rus dar... nimic confirmat) şi nici nu este consemnată o interpretare românească peste hotare.

 

Aşadar, o premieră absolută a fost cuprinsă în programul concertului Orchestrei Naţionale Radio din data de 17 februarie 2017, în care celebra lucrare, opusul de neatins, strugurele "prea acru" pentru a fi dorit, a fost luat şi asumat cu toată responsabilitatea de violoncelistul Ștefan Cazacu la doar 23 de ani, orchestra fiind condusă de dirijorul Cristian Oroşanu.

 

Ștefan Cazacu reprezintă de ceva vreme o certitudine din punct de vedere artistic, el uimind publicul de la Sala Radio cu strălucirea, forţa şi precizia interpretărilor sale, chiar dacă a fost vorba despre adevărate pietre de hotar ale repertoriului violoncelistic, precum Concertul nr. 1 de Şostakovici sau cel de Dvorak. Erau deja performanţe deosebite, raportate la vârsta solistului, numai că de această dată Ştefan Cazacu a dorit să arate şi mai mult.

 

Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.125 de Prokofiev nu este doar o probă infernală de anduranţă şi dificultate tehnică, ci şi o provocare ieşită din comun din punct de vedere muzical, fiind un opus în care solistului - în pofida titulaturii de Simfonie concertantă - îi revine aproape tot timpul rolul principal în expunerea şi susţinerea travaliului tematic.

 

Încă de la intrarea în scenă, Ștefan Cazacu întâmpină publicul cu un aer deschis - încă puţin copilăros, ceea ce nici măcar nu este prea departe de adevăr - dar care, de la primele sunete, atenţionează faptul că urmează o abordare de pe poziţie dominantă a partiturii.

Ștefan Cazacu rămâne copil - şi îi doresc mult timp de acum încolo - doar în ceea ce priveşte modul voluntar, de o inevitabilă candoare, cu care se abandonează actului interpretativ, servind doar muzica. Dar nimic mai mult. Restul este o impresionantă putere de concentrare, demnă de un artist matur.

De la primele schimburi "criminale" de poziţie eşti impresionat de modul suveran în care solistul reuşeşte să susţină şi să conducă o frazare pe spaţii largi care dau sens unei scriituri al cărei rost nu a fost de fapt acela (sau doar acela) de a testa limitele tehnice şi fizice ale unui solist fenomenal, ci şi acela de a crea o cutremurătoare frescă de factură post-romantică.

 

Prin modul în care a abordat această lucrare Ștefan Cazacu a arătat că ţinteşte foarte sus. Că poate fi nu doar puternic şi plin de energia tinereţii, dar şi înţelept, echilibrat şi capabil să controleze mental - lucrul poate cel mai important - un act solistic de dimensiuni epice.

Momentelor de explozie ale unor lungi şiruri de pasaje de mare virtuozitate ce trebuiau susţinute în forţă, Ștefan Cazacu a reuşit să le dea un înţeles muzical.

Şi chiar dacă per-total nu avea cum să nu existe o oarecare senzaţie de reţinere ca urmare a faptului că venea pentru prima oară în faţa publicului cu cea mai dificilă lucrare scrisă pentru violoncel (oricum, deloc evidentă pentru cei din sală) manifestată din punct de vedere tehnic – Ștefan Cazacu a arătat că este capabil de mari progrese, arătând că pentru el actul solistic va deveni tot mai mult rezultatul unui demers intelectual.

Prin modul în care

a abordat această lucrare Ștefan Cazacu a arătat că ţinteşte foarte sus.

Că poate fi nu doar puternic şi plin

de energia tinereţii, dar şi înţelept, echilibrat şi capabil

să controleze mental - lucrul poate cel mai important - un act solistic de dimensiuni epice.

Liternet.ro - martie 2010

Violoncelistul Ştefan Cazacu va reprezenta România
la Concursul Eurovision Young Musicians, 2010

Violoncelistul Ştefan Cazacu a câştigat Finala Selecţiei Naţionale Eurovision Young Musicians 2010, transmisă în direct şi exclusiv de TVR Cultural de la Ateneul Român. În faţa unui juriu exigent, Ștefan a obţinut cele mai multe voturi.

 

Ștefan Cazacu a impresionat prin acurateţea interpretării, alegând partea a V-a din Concertul pentru violoncel şi orchestra de suflători de Friedrich Gulda. I-a stat alaturi Orchestra Naţională de Tineret, condusă de dirijorul Horia Andreescu.

 

Prezentatorii spectacolului au fost Camelia Văcaru şi Marius Constantinescu, iar finaliştii s-au întrecut în faţa telespectatorilor şi a juriului, alcătuit din veritabile personalităţi ale muzicii clasice româneşti si nu numai:

Valentina Sandu Dediu (muzicolog, Preşedintele juriului), Horia Mihail (pianist), Răzvan Suma (violoncelist), Alexandru Tomescu (violonist), Ionuţ Ştefănescu (flautist), Oltea Şerban Pârâu (muzicolog), Tiberiu Soare (dirijor), Valentina Băinţan (realizator de televiziune).

Spectacolul-concurs s-a încheiat cu Josef Strauss - Polka Plappernmaulchen, op.245 şi recitalul extraordinar semnat Răzvan Mazilu (moment realizat cu participarea balerinei Monica Petrică).

 

Ștefan Cazacu va fi pregătit de TVR Cultural până în luna mai 2010, când va reprezenta oficial România la Eurovision Young Musicians 2010.

 

La Viena, tânărul violoncelist va trece din nou prin emoţiile unei semifinale, urmând ca, în data de 14 mai 2010, să trăim cu speranţa ca îl vom vedea pe scena marii Finale din Piaţa Primăriei.

În Marea Finală, tinerii muzicieni vor fi acompaniaţi de Orchestra Simfonică Radio din Viena, condusă de dirijorul german Cornelius Meister.

Ștefan

Cazacu

agendă

foto

presă

biografie

contact

RO

EN

stefan_cazacu@yahoo.com

004 0728 767 659

2019